Ce vizităm?

Municipiul reședință de judet, Râmnicu Vâlcea, împreună cu stațiunile balneoclimaterice : Călimănești - Căciulata, Băile Govora, Băile Olănești, Ocnele Mari, Voineasa, stațiunile de interes local și microdestinațiile în mediul rural cuprind o bogată reţea hidrografică şi un climat ce a permis dezvoltarea pe teritoriul judeţului a tuturor formelor de turism, respectiv de la cel balnear, de tratament, recuperare şi recreere până la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural.

Stațiuni turistice balneare de interes național – Călimănești (cea mai mare din România, împreună cu Căciulata), Băile Olănești, Băile Govora, o stațiune montană de interes național – Voineasa, o stațiune tradițional – montană de interes național Horezu, o stațiune cultural - montană de interes local – Brezoi, o stațiune balneară de interes local – Ocnele Mari și două comune atestate stațiuni turistice montane de interes local – Vaideeni și Mălaia.

Încă dinEvul Mediu, în Vâlcea a început procesul de formare a bogatului şi valorosului patrimoniu local. Astfel, de numele domnitorului Mircea cel Bătrân(1386-1418) se leagă construirea Mănăstirii Cozia (1386-1388), monument simbol al arhitecturii medievale româneşti, precum şi primele menţiuni documentare ale oraşului Râmnicu Vâlcea (1388) şi ale judeţul Vâlcea (1392). Râmnicul a fost oraș domnesc și reședință episcopală încă din anul 1503..

În județul Vâlcea își dorm somnul de veci trei domnitori ai neamului Mircea cel Bătrân (Cozia), Moise Vodă (Bistrița) și Matei Basarab (Arnota). Mama lui Mihai Viteazul iși doarme somnul de veci la Manastirea Cozia. La Mănăstirea Govora, un străvechi așezământ monastic, a existat o tipografie unde s-a tipărit prima carte de legi în țara Românească: Pravila de la Govora, în anul 1640. În Parcul orașului, numit Zăvoi, la 29 iulie 1848, s-a depus jurământul pe Constituţia revoluţionară și cu acest prilej un cor condus de profesorul Anton Pann a intonat, pentru prima dată, într-un cadru organizat şi oficial un cântec care avea să devină imnul de stat "Deşteaptă-te Române!".

Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul Satului Vâlcean, Muzeul închinat revoluționarului Nicolae Bălcescu, Casa Memorială "Anton Pann", Culele de la Măldăreşti, Muzeul de Arheologie şi Artă bisericească "Gheorghe Petre"- Govora, Muzeul Viei şi Vinului și altele deschid porțile istoriei acestor locuri minunate. Vâlcea este județul cu cele mai multe mănăstiri din țară și împreună cu cele 92 de biserici de lemn constituie impresionantul patrimoniu monahal vâlcean, valoarea lor în ansamblu fiind inestimabilă pentru cultura românească.

Vâlcea ca destinație turistică reprezintă prin ochii călătorilor o oază de pace și liniște, păduri dense, pajiști alpine și domenii viticole importante, sunt semnele distinctive ale acestei destinații care este traversată de unul din cele mai importante râuri din România.

Valea Oltului este un obiectiv turistic ideal pentru pasionații de natură și drumeții. Se mândreşte cu o istorie bogată, cu un peisaj mirific şi cu o intensă viaţă spirituală, ilustrată prin numărul impresionant de străvechi vetre monahale. Traseul Oltului prin Carpaţi te surprinde cu locuri deosebite, pe care trebuie să le descoperi la pas. Oltul străbate lumea, iar viaţa lui semăna cu a unui om care îşi "trăieşte destinul cu izbucniri patetice şi delăsări cumplite". Acum, a mai îmbătrânit! Dar, masivul Cozia veghează însă, de la înălţime, ca lucrurile să nu iasă din matcă. Valea Oltului este un culoar de trecere pe care atât românii, cât și vizitatorii străini îl iubesc. Este o zonă frumoasă, liniștită și plină de peisaje unice. Dacă îți dorești o călătorie prin România, aici găsești o mulțime de lucruri de vizitat, precum atracții turistice și minuni ale naturii.

Râmnicu Vâlcea, orașul reședință de județ, a păstrat drumul din istorie pe care treceau trupele romane: Calea lui Traian (Via Traiana) - bulevardul principal care străbate întregul oraș de la nord la sud - este o gradină pentru călatorul dornic să-l descopere la pas. Calea lui Traian face popas în centrul civic al orașului, care se transformă datorită evenimentelor, festivalurilor, concertelor și altor activități care se organizează aici. Centrul a fost refăcut după anii 2000, când a fost construită o parcare subterană pe două niveluri și un pasaj subteran de trecere pe sub Calea lui Traian, amenajat ca centru expozițional.

File de istorie românească se pot admira la Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu, iar acordurile muzicii de odinioară se mai pot asculta la Casa Memorială ”Anton Pann”. Clădirea este monument de arhitectură urbană construit la jumătatea secolului al XVIII-lea, cu foișor, pivniță, bucătărie, un dormitor și o încăpere-birou, în care se păstrează o parte dintre obiectele care au aparținut autorului „Poveștii vorbei“: mobilier, culegeri de folclor, cărți vechi, tablouri, țesături, lucrări muzicale etc. Găsim arta la ea acasă la Muzeul de Artă ”Casa Simian”, în clădirea elegantă ce aparţinea familiei Nae şi Tiţa Simian, proprietarii unei fabrici de încălţăminte din Râmnicu Vâlcea, de la jumătatea secolului al XX-lea.

Construită în 1940 în stil neoromânesc de celebrii arhitecţi Gheorghe Simotta şi Nicolae Lupu, Casa Simian îmbină în mod plăcut elemente stilistice romanice, renascentiste, gotice reuşind să realizeze o impresia unei vile încântătoare în stil mediteranean, sentiment întărit şi de grădina interioară cu coloane albe. Muzeul cuprinde o expoziţie permanentă cu multe lucrări de valoare (pictură şi sculptură) românească ce aparţin unor artişti cu nume sonore: Grigorescu, Vermont, Storck, Petraşcu, Tonitza, Pallady, Țuculescu, Ressu, etc. De la reperele culturale la cel mai frumos vitraliu, intrat in cartea recordurilor, intitulat ”Facerea Lumii”, ce îmbogățește cupola Bibliotecii Județene ”Antim Ivireanul”, sunt doar câteva minute de mers.„Zăvoiul” Râmnicului, printre cele mai vechi parcuri din țară, mentionat și în „O scrisoare pierdută“ a lui Ion Luca Caragiale, a fost transformat într-una dintre cele mai frumoase grădini publice ale Olteniei.

Dealul Capela este unul dintre spațiile emblematice, pentru că în jurul lui s-a dezvoltat orașul. Este și un excelent loc de petrecere a timpului liber și de promenadă.

La ieșirea nordică din oraș, la granița cu localitatea învecinată - Bujoreni, este amplasat Muzeul Satului Vâlcean. Imaginea şi spiritul satului străbunilor s-au păstrat nealterate într-un peisaj de basm ce se întinde pe opt hectare. Alături de vechi case strămutate din toate ungherele județului, aici găsim și o școală rurală, o biserică, un han, ateliere de olărit, tâmplărie, dulgherie, fierărie, atelier de prelucrare a părului de capră, moară de apă, stupine, troițe, foișoare de pază, o stână, un patrimoniu ce însumează 80 de construcții arhitecturale și aproximativ 12.000 de piese muzeistice.

O serie de alei, clădiri, copaci, panouri fono-absorbante au fost readuse la viață prin intermediul artei stradale, grație unui profesor de desen de la Palatul Copiilor, Adrian Luță. Acesta și-a început misiunea de schimbare a aspectului întregului oraș cu pictarea singurelor panouri stradale din oraș. Aflate pe o stradă paralelă cu râul Olănești, în zona centrală, picturile cu imagini ale orașului de altădată reprezintă unul dintre obiectivele turistice ale Râmnicului.

Județul Vâlcea este capitala turismului balnear. Apele minerale sunt cunoscute pentru proprietățile lor curative încă din cele mai vechi timpuri. Bogate în sulf, ioduri, minerale și alte elemente speciale, apele de aici sunt recomandate în tratarea și prevenirea multor afecțiuni.

Băile Olănești este una dintre puținele localități din țară care întrunește în chip armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic și topoclimatic local și factorul hidromineral, constituit din apele minerale. Este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament antialergic, prin injecţii cu apă minerală sulfuroasă izotonă. Cunoscută pentru cele 29 de izvoare medicale, stațiunea atrage în fiecare an zeci de mii de turiști români și străini.

Călimănești-Căciulata, cea mai renumită stațiune balneo-climaterică de pe valea Oltului, este disponibilă pentru tratamente pe tot parcursul anului. Tratamentele naturale pentru diverse afecțiuni pornesc de la climatul blând, fără mari variații de temperatură și de la izvoare de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. Acestea au fost descoperite în anul 1827 și au concentrație, compoziție chimică și temperatură variabile, fiind hipotonice. Castre şi aşezările civile aferente, fortificaţiiled romano-bizantine - Castrul roman Arutela (în punctul "Poiana Bivolari") - Călimăneşti Căciulata întregesc peisajul.

Băile Govora, considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, a doua din Europa și singura din ţară unde raportul dintre ionii negativi şi cei pozitivi este egal cu unu, este specializată în tratarea afecțiunilor respiratorii, reumatismale şi endocrine. Proprietăţile tămăduitoare ale apelor minerale se explică prin conţinutul ridicat de săruri minerale și oligoelemente, care sunt asimilate foarte repede de organismul aflat în suferință. În funcţie de compoziţia chimică, apele minerale se clasifică în ape sulfuroase, calcice, cloruro-sodice sau magnezice, fiecare dintre acestea putând fi utilizate pentru tratarea mai multor afecţiuni.

Stațiunea Ocnele Mari este situată la aproximativ 12 kilometri de Râmnicu Vâlcea și este cunoscută de pe vremea romanilor. Stațiunea este căutată și apreciată pentru băile cu apă concentrată dar si pentru salina de aici.

Baza de agrement este alcătuită din trei ștranduri cu apă sărată, dintre care unul pentru copii. Ștrandul de la Ocnele Mari se mai numește si „Ștrandul fără Fund”, pentru că are o adâncime foarte mare și apa izvoraște din adâncuri. Turiștii se pot relaxa și la baza de agrement ”Alb Albastru!” Ocnița unde sunt trei bazine cu apă sărată și unul cu nămol. Fortificaţiile dacice - Buridava antică, complex de aşezări civile aflate în jurul unor înălţimi fortificate, cu terase, palisade şi turnuri de apărare reprezintă, de asemenea, un punct de interes.

Salina Ocnele Mari este una dintre cele mai mari din ţară, amenajată la 226 de metri fată de nivelul mării, cu o suprafaţă de 40.000 mp şi o lungime a galeriei de acces de 1800 metr. Salina se bucură zilnic de numeroşi vizitatori din toate colţurile țării care vor să scape de caniculă și doresc să facă o cură de aerosoli salini.Parcul din incinta salinei are o biserică, un muzeu, restaurant, magazine de suveniruri, baruri, un teren de fotbal, de baschet, de tenis, masă de biliard, locuri de joacă pentru copii.

Turismul montan beneficiază de condiții deosebite de cazare și petrecere a vacanțelor în stațiunile Voineasa și Malaia. Zona montană, reprezentand o treime din suprafața județului, oferă atracții deosebite: chei, cascade, peșteri, trasee marcate și întreținute, posibilitatea practicării alpinismului, schiului, pescuitului și a vânătorii sportive, precum și numeroase puncte de belvedere.

Putem menționa aici pitoreasca Valea Lotrului, aflată între Munții Lotrului (2244m) și Munții Latoriței (2063m), formele glaciale din apropierea Obarșiei Lotrului, lacurile de la Galbenu – Petrimanu, dar mai ales amplul domeniu schiabil din Muntii Latoriței - Transalpina Ski Resort.

Zona montană a județului Vâlcea cuprinde patru perimetre oarecum distincte din punct de vedere turistic:

1. Valea Lotrului: Brezoi, Malaia, Valea Latoriței, Voineasa și Obarșia Lotrului;

2. Țara Loviștei din stânga Oltului: Perișani, Racovița, Titești, Boișoara și Câineni;

3. Parcul Național Cozia;

4. Zona Munților Căpățânii- Parcul Național Buila Vânturarița.

Brezoi, stațiune de interes local, orașul festivalului „Open Air Blues Festival” și cea mai mare adunare de artiști și public blues din România, are o mulțime de atracții turistice pline de povești interesante, peisaje minunate, clădiri istorice, locuri pe care le poți vizita pe tot parcursul anului.

În Proieni, pe lângă frumoasele peisaje de pe Valea Oltului găsim două dintre cele mai interesante obiective turistice din zonă: Podul de cale ferată de la Proieni a fost construit de francezi în anul 1899, în timpul deschiderii tronsonului de cale ferată Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului și realizat la atelierele Daydé & Pille din Paris. Ieșit din garanție după 100 de ani de folosință, Podul de la Proieni a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice și înlocuit de unul nou, construit paralel cu podul vechi.

Mălaia, o altă stațiune de interes local, este o zonă în care peisajul îți taei răsuflarea. Cascadele, peşterile, munţii şi lacurile creează un spatiu unic, de o frumusețe care îşi păstrează intensitatea, schimbându-şi doar culorile, în funcţie de anotimp. Peştera "Laptelui", Cascada Scoruș, Lacul și Barajul Mălaia, Lacul și Barajul Petrimanu, Barajul Brădișor, Cheile Latoriței, numeroase trasee montane pentru iubitorii de natură sunt doar câteva repere ce pot influenta tendintele de călătorie. ”Turiștii iubesc fenomenele naturii admiră aceste bijuterii care âmbogățesc aceste locuri. Vâlcea este un județ care are parte de ce e mai frumos, munți, lacuri, cascade, chei amplasate intr-un cadru natural impresionant, iar Mălaia este o zonă binecuvântată cu astfel de peisaje, căutată de călători din toate colțurile țării și din strainatate.

Cheile Latoriței, situate între Munții Latoriței și Munții Căpățânii, săpate de râul Latorița, afluent al Lotrului, sunt unele dintre cele mai spectaculoase defilee din România. Sunt de o rară frumusețe, cu un sălbatic completat de piatră, mușchi și multe căderi de apă. Pentru protejarea speciilor rare, au fost create rezervații naturale precum Iezerul Latoriței, Munținu, Defileul Latoriței. Punctele principale de atracție sunt: Cascada Apa Spânzurată, Lacul Petrimanu, Lacul Galbenu, Cascada Moara Dracilor, Lacurile Iezerul Latoriței și Violeta.

Alte zone montane de interes turistic deosebit: Voineasa pe Valea Manăilesei și cataracte, Vidra; șoseaua Transalpina; Obârșia Lotrului; Horezu; Vaideeni și Vârful Romani; Munții Cozia; Munții Lotrului și Munții Căpățânii.

La poalele Munților Parâng se află Obârșia Lotrului, cunoscută pentru aerul curat, puternic ozonat dar și pentru zonele glaciare și Iezerul Gâlcescu, un loc unic și plin de păstrăvi și Zănoaga.

Transalpina (țara de dincolo de munți) cel mai înalt drum rutier din România dar și din întregul lanț al munților Carpați - altitudinea cea mai mare se întinde pe o porțiune de 20 kilometri în județul Vâlcea, atrage anual mii de turiști. Denumită și Drumul Regelui, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1935, l-a inaugurat parcurgându-l el însuși împreună cu familia regală, Transalpina este spectaculoasă, iar cei care au vizitat-o spun că este mai frumoasă decât Transfăgărășanul.

Domeniul Schiabil Transalpina, unul dintre cele mai mari și frumoase din țară, se întinde pe o suprafață de 7,5 kilometri, este deservit de o telegondolă cu o lungime a traseului de 2,8 kilometri și are o stație intermediară la cota 1850. Stația finală a telegondolei este situată la altitudinea de 1970 metri.

Transalpina Ski Resort(aflată printre primele trei pârtii de schi din România), pune la dispozitia turiștilor pârtii cu zăpadă numai bună pentru schiat și snowboarding în perioada anotimpului alb, peisaje care îți taie rasuflarea și prețuri mult mai mici decât în stațiunile de pe Valea Prahovei. Pârtia principală de pe Transalpina are aproape 2,5 kilometri lungime și este de nivel roșu, dar există și o pistă pentru începători. Telegondola care îi urcă pe turiști la 1.800 de metri altitudine are o capacitate de 2.800 de persoane pe oră. Turiștii au aici tot ce își doresc: munți, lac, pârtie.

Parcul Național Cozia. Aria Parcului Național Cozia (17.000 hectare) se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de granița cu județul Argeș), pe teritoriile orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, ce leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu, aceasta fiind și cea mai bună cale de acces în zonă. Parcul include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi arie protejată de importanță geomorfologică, floristică și peisagistică. Parcul Național Cozia are o diversitate excepțională de plante și animale într-o zonă mică, cu specii rare de copaci și include două zone de pădure virgină de fag – niciodată tăiate sau replantate cu alte specii. UNESCO a declarat cele două păduri din lemn de fag sit al Patrimoniului Mondial.

Parcul National Buila - Vânturarițaeste cel mai mic parc național din România, cu o suprafaţă de 4186 hectare, situat în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti. Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, păduri virgine, specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri. Rezervația reprezintă o adevarată provocare pentru alpiniști - aici se află cel mai greu traseu de alpinism din România. Parcul atrage numeroși turiști și datorită existenței în apropiere a numeroaselor obiective cultural - istorice, precum Mănăstirile Hurezi, Arnota, Pahomie, Iezer, Peștera Liliecilor, dar și pentru frumusețea obiceiurilor si a locurilor.

Vâlcea este pe locul al doilea pe ţară ca destinație pentru turismul monahal, aici se află multe dintre cele mai reprezentative mănăstiri româneşti, iar în zona Horezu există cea mai mare densitate de construcții arhitectonice unicat, de o inestimabilă valoare, simboluri ale trecutului.

Cele mai reprezentative construcții:

Mănăstirea Cozia – Călimănesti – Căciulata

Mănăstirea Govora - Govora

Ansamblul Mănăstirii Hurez – Horezu

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Bujoreni

Biserica Bolniței „Adormirea Maicii Domnului” – Râmnicu Vâlcea

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” – Râmnicu Vâlcea

Biserica „Buna Vestire” – Râmnicu Vâlcea

Duminica Tuturor Sfinților – Râmnicu Vâlcea

Biserica Episcopiei Râmnicului „Sfântul Nicolae” – Râmnicu Vâlcea

Biserica „Sfântul Grigore Decapolitul Eleonul” – Bistrița

Biserica „Sfinții Ingeri din Romanii de Jos” – Horezu

Biserica „Sfântul Nicolae” – Băile Olănești

Biserica „Sfinții Voievozi” – Călimănești – Căciulata

Biserica Viorești – Gorunești (Slătioara)

Cula Duca – Horezu

Cula Greceanu – Horezu

Mănăstirea Dintr-un Lemn – Surpatele

Mănăstirea Arnota – Bistrița

Mănăstirea Stănișoara – Călimănești – Căciulata

Mănăstirea Surpatele – Surpatele

Schitul Cornetu „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul” – Cornetu

Schitul Iezeru – Iezer, Valea Cheii

Schitul Pahomie „Sfântul Proroc Ilie” - Valea Cheii, Băile Olănești

MănăstireaTurnul – Călimănești – Căciulata

Biserica Dintr-un Lemn „Sfântul Nicolae” – Govora

Prima biserică-monument, cu hramul „Sfinţii Voievozi” (Adormirea Maicii Domnului), construită în secolul al XVIII-lea este, de fapt, o capelă-cimitir în comuna Prundeni.

Mănăstirea Cozia - așezată în stațiunea balneo-climaterică Călimănești - Căciulata, pe drumul național Râmnicu Vâlcea - Sibiu - este o capodoperă a arhitecturii religioase a țării noastre și reprezintă una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Mircea cel Bătrân.

Mănăstirea Hurezi- „Cel mai frumos și mai rafinat exemplar de arhitectură românească”, înălțată în 1693 de Constantin Brâncoveanu, a fost inclusă în 1995 in patrimoniul UNESCO, fiind considerată, împreună cu schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru „stilul brâncovenesc”.

Mănăstirea Arnota – aflată în comuna Costești, a fost ctitorită de Matei Basarab în 1633-1634, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Mănăstirea este una dintre puținele aflate la 1000 de metri altitudine.

Mănăstirea Bistrița - ctitorie a boierilor Craiovești, datează din jurul anului 1490. Prima atestare documentară se pastrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494, aparținând lui Vlad Vodă Călugărul. În complexul monahal de la Bistrița s-au instalat prima tiparniță din Țara Românească, a ieromonahului Macarie, precum și o legătorie de cărți bisericești. Aici – după opinia unor cercetatori – s-a tiparit in 1508 „Liturghierul slavon” al calugărului Macarie, prima carte tiparită pe pamânt românesc.

Mănăstirea Dintr-un Lemn - este situată la aproximativ 25 kilometri sud de Râmnicu Vâlcea, în comuna Frâncești. Potrivit unei vechi legende locale, a fi luat ființă în primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin folosirea în acest loc a materialului unui singur stejar.

Mănăstirea Govora - se numără printre cele mai vechi din ţară şi constituie un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe și este ridicată parţial în secolul al XIV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul.

Mănăstirea Frăsinei, Mănăstirea Stănișoara, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Turnu, Schitul Ostrov (cea mai veche aşezare monahală de maici de la noi din ţară), Schitul Pahomie, Schitul Pătrunsa completează bogăția patrimoniului turistic județean.

Biserica din satul Proieni (Brezoi) - o biserică foarte veche despre care legenda locală spune că aici este locul în care s-au cununat Mihai Viteazul și Doamna Stanca, în anul 1583. Legende populare mai spun că în aceasta biserica ar fi fost botezat domnitorul Mihai Viteazul. Clădirea actualei biserici, cu hramul „Toţi Sfinţii”, datează din anul 1798, prin cheltuiala lui Constantin Davidescu Râmiceanu. Scaunul arhieresc din biserica datează din anul 1895, și se află acum la Muzeul Episcopiei Râmnicului.

Brezoi constituie punctul de plecare pentru numeroase trasee turistice marcate ce străbat munții Lotrului, Căpăţânii și masivul Cozia. Aici, te poți relaxa, poți explora, poți face orice vrei tu, pentru că natura a fost generoasă cu acest loc.

Depresiunea Horezu - vatră etnofolclorică amplasată într-un cadru natural extrem de atractiv, unde se îmbină perfect viața din epoca modernă cu elementele tradiționale ce dau un parfum identitar. La dispoziția turiștilor sunt stațiuni de interes national - Horezu, stațiuni de interes local - Vaideeni și zone cu obiective turistice importante precum Costești, Măldărești sau Slătioara. Binecunoscutul târg de ceramică „Cocoșul de Hurez”, unde cei mai cunoscuți și talentați meșteri din țară vin să își etaleze talentul in arta ceramică, este un brand al turismului de evenimente.

Centrul de ceramică Olari - cel mai important centru de ceramică smălţuită din România. Meşteşugul prelucrării lutului s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari care au reuşit să-l menţină viu în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari. Pe uliţa principală a satului se află ateliere de ceramică în care meşterii modelează argila cu aceeaşi măiestrie neîntrecută ca şi strămoşii lor.

Pestera Liliecilor sau Pestera Sfantului Grigore Decapolitul - monument istoric. Altitudinea absolută a cavității este de 650 metri, iar altitudinile relative sunt de 44 metri, pentru intrarea nordică și 60 metri pentru intrarea sudică, folosită de turisti pentru intrarea în peșteră.

Necropola hallstattiană Ferigile - Este situată în partea de sud, în fostul sat Ferigile și este alcătuită din două componente: una principală - necropola tumulară și componenta secundară - necropola plană, situata în centrul civic al comunei. Aici s-au descoperit ceramică, arme și piese de harnașament, podoabe.

Muzeul Trovanților, în aer liber. Arie naturală protejată de lege (cu o suprafață de 1,1 hectare), unde, turiştii pot admira nişte pietre unice în ţară şi în lume. Sunt microforme de relief caracteristice acumulărilor de nisipuri şi unor stratificaţii de gresii bogate în carbonat de calciu. Se află la 300 de metri de intrarea în comuna Costești dinspre Râmnicu Vâlcea. Trovanții sunt forme născute din nisip ce au început să atragă atenția după anul1970.

Podul Reginei Maria și Crucile din piatră, din cheile Bistritei. Prima componentă a ansamblului a fost construită între anii 1846-1848 de Bibescu Vodă. Regina Maria, impresionată de frumusețea podului lui Bibescu Vodă, petrecea ore în șir privind undele vijelioase ale Bistriței. Crucea are o înășțime de cinci metri și este sculptată în basorelief.

Complexul Muzeal Măldărești a fost organizat într-un cadru natural pitoresc și reunește Culele Greceanu, Duca, precum și Casa Memorială I.G.Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii românești, în care se împletesc armonios elemente țărănești din zonă cu elemente ale unor construcții cu caracter de fortificații. În ceea ce privește etimologia cuvântului „cula”, acesta derivă din turcescul „kule”, care desemnează un turn, iar în spațiul românesc definește o locuință întărită în formă de turn, ce are drept caracteristici principale un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaj și retragerile succesive ale zidului în înălțime.

În Slătioara, timpul a sculptat cu răbdare, piramide înalte de zeci de metri şi şanţuri adânci, creând un considerabil monument pentru eternitate. Aici, pe meleagurile Olteniei de sub Munte, turiştii iubitori de frumos pot urmări fascinaţi spectacolul creat de natură. Dacă te afli în zonă îţi poţi “condimenta” traseul vizitând şi Biserica din Viorești aflată la 10 kilometri de Slătioara.

Piramidele de la Slătioara, apărute în urma eroziunii solului şi acţiunilor repetate ale aerului şi apei, sunt o rezervație naturală întinsă pe 10,5 hectare în Măgura Slătioarei. Amiaza este cel mai bun moment al zilei pentru a surprinde frumuseţea piramidelor de pămân

Vaideeni - comuna din judeţul Vâlcea în care tradiţia este păstrată cu sfinţenie. Majoritatea locuitorilor, la origine crescători de animale, fii de ciobani, “ungurenii” au colindat ţara-n lung şi lat, în timp ce plecau cu mioarele în transhumanţă. Tradiţia de peste şapte secole este ca împreună cu copiii şi nepoţii, să se adune din toate colţurile ţării, în fiecare an, la Vaideeni, pentru a sărbători odată cu Sânzienele şi „Învârtita Dorului”. Pe 1 ianuarie, la Vaideeni mai are loc o manifestare culturală inedită, denumită „Balul oierilor”, prin intermediul căreia se încearcă păstrarea tradiţiilor populare ale ciobanilor din zonă. Ritualul se practică de peste 100 de ani, iar localnicii se pot bucura de un frumos festival românesc, cu cântece şi dansuri populare. Tinerii din zonă folosesc acest prilej şi pentru a-şi căuta perechea, iar multe căsătorii se încheie după acest bal.

Cheile Luncavatului, cascadele de pe Valea Balota, Tribunalul Haiducilor, Luncile Frumoase, Varful Nedeia, Varful Căpățâna, Cheile Cernei, Defileul Râului Luncavăţ sunt alte repere turistice ce dau un farmec natural aparte zonei poziționând-o printre destinațiile preferate de turiști.

Drumul Vinului Vâlcean – Podgoria Drăgășani în Oltenia se află, datorită condițiilor geologice și climatice favorabile, între cele mai importante centre vini-viticole tradiționale ale țării. Dealurile podgoriei, asemănătoare regiunii Toscana, cu expoziția pantelor în toate direcțiile, sunt compuse din soluri argilo-lutoase și brun roșcat, pe straturi de nisip, ce apar uneori și la suprafață.

Podgoria Drăgășani mai este denumită și „podgoria voievodală a Banilor Olteniei” și este celebră prin vinurile sale. Este recunoscută pentru cultivarea celor trei soiuri de struguri pentru vin: Crâmpoșie Selecționată, Negru de Drăgășani și Novac, cu mare potențial în producerea vinurilor de calitate ce pot reprezenta România şi la nivel internațional.

Cele mai multe crame din Drăgăşani oferă toate serviciile specifice turismului viticol: degustări de vinuri, vizită la cramă, plimbări prin vie sau cazare cu toate mesele incluse.

Domeniul Drăgăşani este înconjurat de numeroase atracţii turistice:
Schitul Dobruşa sau Mănăstirea Mamu (Lungeşti). Drăgășaniul este în centrul unei zone cu tradiție străveche în viticultură, fie că vorbim de struguri de masă (Victoria) sau de vin (Novac, Crâmpoșie Selecționată, Negru de Drăgășani).

Dacă vrei un weekend oenologic complet, gasești spații de cazare, cu rezervare în prealabil, ce oferă acces şi spre zona viticolă. Este clar că nu o să-ţi ajungă un weekend ca să guști, la fața locului, toate vinurile nobile din podgoria Drăgășani. Dacă vrei să vizitezi cramele din zonă trebuie să îţi faci rezervare şi cu siguranţă vei fi așteptat cu un vin nobil de Drăgăşani, peisaje pitorești şi o degustare. Din Podgoria Drăgășani fac parte producătorii: Crama Avincis, Crama Bauer, Crama Știrbey, Domeniul Drăgași, Casa de vinuri Isărescu, Casa de vinuri Iordache, Casa de vinuri Negrini, Via Sandu, Crama Spârleni, Ferma Măgureni.

Evenimente locale

Târgul ceramicii Românești ”Cocoșul de Horezu”- Horezu

Festivalul de Folclor Păstoresc ”Invârtita Dorului”- Vaideeni

Fii cool, la CULE- Măldărești

Open Air Blues Festival – Brezoi

We Love Music Festival-Râmnicu Valcea

Deep Forest Festival-Râmnicu Valcea

Hard Enduro-Băile Olanești

Festivalul Buridava Dacică- Ocnele Mari

Florile Govorei-Băile Govora

Festivalul ”Cântecele Oltului”- Călimănești Căciulata

Festivalul ”Sculptorilor cu drujba-Vaideeni

Festivalul ”Dealul Muierii”

Festivalul ”Călușului Vâlcean”